În România, problema cruzimii față de animale rămâne o temă sensibilă și complexă. Anul 2024 a adus în prim-plan aproape 2.000 de sesizări penale și peste 3.500 de sancțiuni contravenționale, dar amploarea pedepselor aplicate nu este transparentă pentru public. Deși alte țări europene, precum Bulgaria și Irlanda, au implementat măsuri mai dure, inclusiv pedepse cu închisoarea și amenzi, ONG-urile subliniază că aplicarea legii nu este uniformă. Această situație ridică întrebări despre eficiența sistemului judiciar și despre protecția animalelor în România.
Statistici alarmante despre cruzimea față de animale
În fiecare an, mii de sesizări pentru cruzime față de animale sunt raportate la Poliție. Cu toate acestea, amploarea pedepselor rămâne necunoscută pentru majoritatea cetățenilor. Specialiștii din domeniu, precum Andreea Roseti, subliniază că animalele de fermă, cele din laboratoare și cele sălbatice au nevoie de protecție împotriva cruzimii. Aceasta afirmă că „tendința uneori este de a uita că și ele merită protecția noastră.”
Cruzimea față de animale poate lua forme variate, de la condiții de trai inadecvate pentru puii care cresc prea repede, până la câini ținuți toată viața în lanț. Aceste practici inacceptabile ridică întrebări despre empatia societății și despre responsabilitatea noastră față de celelalte ființe.
De ce multe cazuri nu ajung în instanță?
Andreea Roseti explică de ce, în ciuda numărului mare de sesizări, foarte puține cazuri ajung la condamnări. Procesul judiciar este lung și complicat, iar lipsa resurselor adecvate contribuie la întârzierea soluționării cazurilor. O altă problemă majoră este reticența oamenilor de a depune plângeri. Aceasta poate fi cauzată de lipsa de încredere în sistemul judiciar sau de dorința de a evita complicațiile legale.
Mai mult, Roseti menționează că multe cazuri de cruzime nu sunt raportate deloc. Această situație este adesea rezultatul unor rădăcini sociale profunde, inclusiv lipsa educației și practici tradiționale considerate „normale.” De asemenea, afecțiunile psihice și nepăsarea față de suferința animalelor contribuie la perpetuarea acestei probleme.
Exemple de bune practici din alte țări
În comparație cu România, alte țări europene au reușit să reducă semnificativ cazurile de cruzime față de animale. Roseti subliniază că în acele țări, educația constantă și aplicarea strictă a legii au avut un impact major. De exemplu, în locuri unde nu mai există câini fără stăpân uciși în adăposturi, soluțiile au fost implementate rapid și eficient, iar penalizarea comportamentelor greșite este o prioritate.
Legătura dintre cruzimea față de animale și alte forme de violență este un alt aspect sub